Categorii
Psihologie

Rolul muzicii în dezvoltarea copiilor

Pentru a folosi muzica în dezvoltarea timpurie a copilului trebuie să avem o imagine de bază a modului în care se petrece această etapă. Dezvoltarea timpurie a copilului poate fi descrisă în funcție de cinci aspecte:

Social/ Emoțional:  Copiii au nevoie de siguranță fizică și emoțională. Ei trebuie să simtă că sunt iubiți.

Comunicare/ Limbă:  Copiilor trebuie să li se vorbească, de la naștere și chiar înainte. De asemenea, trebuie să fie ascultați.

Autoajutor/ Adaptare:  Copiii au nevoie să exerseze și să aibă experiențe reale pentru a-și spori încrederea în ei. Este esențial ca ei să învețe să fie independenți în stadiile cheie de dezvoltare. 

Abilități fizice/ motorii : Maria Montessori a spus că „Joaca este munca copilului”. Jocul este vital pentru dezvoltarea creierului și a abilităților motorii și s-a dovedit că îi face pe copii mai inteligenți. Joaca este munca lor și trebuie să-i lăsăm să lucreze.  

Cognitiv: Aceast aspect presupune capacitatea copilului de gândire critică și de rezolvare a problemelor. Abilitățile intelectuale și mentale sunt învățate și hrănite prin experiență. Copiii mici sunt ca niște bureți, ei absorb totul, cu cât sunt expuși mai mult, cu atât se dezvoltă mai mult.

Efectele muzicii asupra dezvoltării limbajului pot fi observate în activitatea cerebrală

Studiile  au indicat că muzica dezvoltă partea stângă a creierului despre care se știe că este implicată în procesarea limbajului și că poate conecta circuitele creierului în moduri specifice.

În anii 1990 cercetările au sugerat că ascultarea muzicii clasice i-ar face pe bebeluși mai inteligenți. Se pare că există ceva adevăr în acest fenomen, care uneori este numit „efectul Mozart”.

Muzica poate liniști bebelușii și copiii mici, oferind creierului lor șansa de a lucra cu sunetele, care sunt, în esență, materiile prime ale limbajului.

Îi ajută să-și dezvolte vorbirea. Așa cum bebelușii bâlbâie în timp ce încearcă să învețe cuvinte, ei pot îngâna muzica, testându-și, de fapt, capacitatea de a reproduce muzica pe care o aud. Această experiență îi ajută pe bebeluși să-și tonifice mușchii de care au nevoie pentru a vorbi și pentru a cânta.

Îmbunătățește abilitățile motorii. Muzica stimulează experiența senzorială a bebelușului și-i oferă o modalitate de a-și exersa abilitățile motorii, mișcându-se în ritm, de exemplu.

Muzica poate întări legăturile părinte-copil. Când un părinte cântă sau se mișcă în ritmul muzicii împreună cu un copil, creierele celor doi eliberează oxitocină, un hormon de legătură care oferă un sentiment de pace și bunăstare.

Recomandări:

✔️ Șezătoare muzicală cu Claudia

 Detalii: https://www.facebook.com/SezatoareaMuzicala

✔️ Atelierele Bubu- Atelierul de Muzică, la Opera Comică pentru Copii

✔️ Atelierele Emei- ”Magia sunetelor”

Categorii
Dezvoltare Personală

Diferențe între Consilier pentru dezvoltare personală, Psiholog, Psihiatru

Consilierul pentru dezvoltare personală  are studii superioare finalizate prin examen de licență. Este un specialist care lucrează numai cu persoane sănătoase din punct de vedere psihic.

El își ajută clienții să-și identifice obiectivele, aspirațiile, potențialul și să vină cu soluții viabile la problemele care le provoacă suferință emoțională.

Metodele şi tehnicile de lucru ale consilierului pentru dezvoltare personală sunt: explorări mentale, proiecţii mentale, identificări, simulări, interviuri structurate şi semistructurate, jocuri de rol.

Tipuri de situaţii problemă pe care consilierul pentru dezvoltare personală le poate aborda împreună cu clientul său: relaţii defectuoase în familie sau societate, blocaje emoţionale diverse, dezvoltarea abilităților de comunicare, îmbunătățirea stimei de sine.

Psihologul este licențiat al Facultății de Psihologie. Este un profesionist în domeniul sănătății mintale care utilizează evaluări psihologice și terapie prin vorbire pentru a ajuta oamenii să învețe să facă față mai bine problemelor de viață, relațiilor și condițiilor de sănătate mintală.

Psihologul nu scrie rețete.

Tipuri de situaţii problemă pe care psihologul le poate aborda împreună cu clientul său: gânduri, emoții sau comportamente care par scăpate de sub control și care afectează negativ relațiile, munca sau sentimentul general de bunăstare, probleme legate de adicții (droguri, alcool, jocuri de noroc…), tulburări de alimentație, depresie, anxietate, tulburări de personalitate ( paranoidă, schizoidă, schizotipală; antisocială, borderline, histrionică, narcisistă; evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă).

Psihologul și psihiatrul sunt profesioniști în domeniul sănătății mintale. Domeniul lor de expertiză este mintea – și felul în care afectează comportamentul și bunăstarea. Ei lucrează adesea împreună pentru a preveni, diagnostica și trata bolile mintale.

Psihiatrul este absolvent al Facultății de Medicină.

El tratează de obicei afecțiuni de sănătate mintală mai complexe decât psihologii, în special cele care necesită medicamente sau tratamente medicale.

Un psihiatru este autorizat să scrie rețete. Multe tulburări mentale pot fi tratate eficient cu medicamente specifice.

*** Înainte de a lua legătura cu un consilier pentru dezvoltare personală, un psiholog sau un psihiatru este nevoie de o autoevaluare sinceră a simptomelor și a experiențelor de zi cu zi.

NU încercați să autodiagnosticați nicio afecțiune specifică de sănătate mintală, ci doar conștientizați și notați comportamentele, emoțiile și modelele de gândire care sunt nesănătoase și perturbatoare pentru viața de zi cu zi.