Categorii
Psihologie

Rolul muzicii în dezvoltarea copiilor

Pentru a folosi muzica în dezvoltarea timpurie a copilului trebuie să avem o imagine de bază a modului în care se petrece această etapă. Dezvoltarea timpurie a copilului poate fi descrisă în funcție de cinci aspecte:

Social/ Emoțional:  Copiii au nevoie de siguranță fizică și emoțională. Ei trebuie să simtă că sunt iubiți.

Comunicare/ Limbă:  Copiilor trebuie să li se vorbească, de la naștere și chiar înainte. De asemenea, trebuie să fie ascultați.

Autoajutor/ Adaptare:  Copiii au nevoie să exerseze și să aibă experiențe reale pentru a-și spori încrederea în ei. Este esențial ca ei să învețe să fie independenți în stadiile cheie de dezvoltare. 

Abilități fizice/ motorii : Maria Montessori a spus că „Joaca este munca copilului”. Jocul este vital pentru dezvoltarea creierului și a abilităților motorii și s-a dovedit că îi face pe copii mai inteligenți. Joaca este munca lor și trebuie să-i lăsăm să lucreze.  

Cognitiv: Aceast aspect presupune capacitatea copilului de gândire critică și de rezolvare a problemelor. Abilitățile intelectuale și mentale sunt învățate și hrănite prin experiență. Copiii mici sunt ca niște bureți, ei absorb totul, cu cât sunt expuși mai mult, cu atât se dezvoltă mai mult.

Efectele muzicii asupra dezvoltării limbajului pot fi observate în activitatea cerebrală

Studiile  au indicat că muzica dezvoltă partea stângă a creierului despre care se știe că este implicată în procesarea limbajului și că poate conecta circuitele creierului în moduri specifice.

În anii 1990 cercetările au sugerat că ascultarea muzicii clasice i-ar face pe bebeluși mai inteligenți. Se pare că există ceva adevăr în acest fenomen, care uneori este numit „efectul Mozart”.

Muzica poate liniști bebelușii și copiii mici, oferind creierului lor șansa de a lucra cu sunetele, care sunt, în esență, materiile prime ale limbajului.

Îi ajută să-și dezvolte vorbirea. Așa cum bebelușii bâlbâie în timp ce încearcă să învețe cuvinte, ei pot îngâna muzica, testându-și, de fapt, capacitatea de a reproduce muzica pe care o aud. Această experiență îi ajută pe bebeluși să-și tonifice mușchii de care au nevoie pentru a vorbi și pentru a cânta.

Îmbunătățește abilitățile motorii. Muzica stimulează experiența senzorială a bebelușului și-i oferă o modalitate de a-și exersa abilitățile motorii, mișcându-se în ritm, de exemplu.

Muzica poate întări legăturile părinte-copil. Când un părinte cântă sau se mișcă în ritmul muzicii împreună cu un copil, creierele celor doi eliberează oxitocină, un hormon de legătură care oferă un sentiment de pace și bunăstare.

Recomandări:

✔️ Șezătoare muzicală cu Claudia

 Detalii: https://www.facebook.com/SezatoareaMuzicala

✔️ Atelierele Bubu- Atelierul de Muzică, la Opera Comică pentru Copii

✔️ Atelierele Emei- ”Magia sunetelor”

Categorii
Parenting

Să-i ajutăm pe copii să-și exprime și să-și identifice emoțiile!

Copiii experimentează emoții complexe la fel ca adulții. Ei devin frustrați, entuziasmați, nervoși, triști, geloși, speriați, îngrijorați, supărați și jenați.

Copiii mici nu au un vocabular cu care să exprime ce simt. Ei își manifestă emoțiile  prin expresii faciale, prin comportament și prin joc. Uneori se pot manifesta în moduri nepotrivite sau problematice.

Din momentul în care copiii se nasc, încep să dobândească abilitățile emoționale de care au nevoie pentru a-și identifica, exprima și gestiona emoțiile. Ei învață cum să facă acest lucru prin interacțiunile lor sociale și prin relațiile cu oamenii semnificativi din viața lor, cum ar fi părinții, bunicii și îngrijitorii.

Copiilor trebuie să li se arate cum să-și gestioneze sentimentele în moduri pozitive și constructive.

A-ți identifica emoțiile și a învăța cum să le gestionezi este una dintre cele mai importante abilități. ” – Shahana Knight, expert în sănătatea mintală a copiilor

Mulți părinți au așteptări de la copii când vine vorba despre dezvăluirea emoțiilor într-un mod sănătos. Cu toate acestea, primul pas în a face față emoțiilor este acela de a le identifica.

Când ne familiarizăm copiii cu limbajul emoțional, aceștia sunt mai capabili să identifice emoția cu care se confruntă. Odată ce copiii își pot identifica emoțiile, ei încep să-și dezvolte conștiința de sine în jurul aspectelor care îi liniștesc.

Lucrul cu emoțiile reprezintă piatra de temelie a sănătății mintale. Dacă exprimarea emoțiilor devine o rutină, este mai puțin probabil să se ajungă la modele negative de coping (**engl. ”cope” = a face față) care conduc la anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală.

Când ne susținem copiii în dobândirea abilităților de a-și identifica și exprima emoțiile, contribuim nu numai la sănătatea lor mintală pe termen lung, ci și la starea de sănătate generală.

Modalități prin care putem să ne ajutăm copiii să învețe să-și exprime și să-și identifice emoțiile:

  • Uneori, sentimentele pot fi greu de identificat, de aceea este necesar să ne conectăm la sentimentele copiilor privind limbajul corpului, ascultând ceea ce spun și observându-le comportamentul;
  • În spatele comportamentului se află un sentiment. Este util să încercăm să înțelegem sensul și sentimentul din spatele comportamentului;
  • Să îi ajutăm să-și numească emoțiile dându-le o etichetă. Numirea emoțiilor este primul pas în a-i ajuta pe copii să învețe să le identifice. Numirea emoțiilor permite dezvoltarea unui vocabular emoțional;
  • Să identificăm împreună cu copiii emoțiile celorlalți. Desenele animate sau cărțile ilustrate îi ajută să învețe cum să recunoască emoțiile personajelor prin expresiile lor faciale;
  • Să le arătăm copiilor cum ne simțim în diferite situații și cum facem față emoțiilor;
  • Să lăudăm copiii când vorbesc despre emoțiile lor și când le exprimă într-un mod adecvat;
  • Să rămânem prezenți și să rezistăm nevoii de a face să dispară emoțiile dificile ale copilului. Când emoțiile sunt minimalizate sau respinse, ele vor fi adesea exprimate în moduri nesănătoase.

Cunoașterea emoțiilor dezvoltă inteligența emoțională!

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

*** Recomandări de lectură:

  1. ”Ajută-ți copilul să-și gestioneze mai bine emoțiile. Înțelege-l! Fii alături de el! Sfătuiește-l”, de Laura Caldironi- editura Litera
  2. ”Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”,  de Gary Chapman, Ross Campbell – editura Curtea Veche Publishing
  • Pachet flashcarduri- ”Dezvoltare personală: rutine și emoții” / categorie de vârstă 3 ani + , editura Gama

Categorii
Psihologie

Gestionarea emoțiilor

Nu putem controla emoțiile, dar le putem gestiona. Cu toții avem momente când căutăm emoțiile și momente când fugim de ele.

Emoțiile ”de bază” sau ”primare” sunt: frica, furia, tristețea, bucuria, surprinderea, dezgustul, rușinea.

Se consideră a fi emoții, într-o accepțiune extinsă, toate evenimentele sau stările din domeniul afectiv care se caracterizează printr-un ansamblu de ”trăiri”: psihice, comportamentale, fiziologice.

Exemple:

FRICA- se manifestă prin creșterea pulsului, tremurat, fugă, blocaj, luptă;

FURIA- se manifestă prin tensiune la nivel muscular, maxilar, prin țipăt, ceartă, luptă;

TRISTEȚEA- se manifestă prin ”nod în gât”, ochi umezi, plâns, retragere;

BUCURIA- se manifestă prin respirație profundă, râs, deschidere;

SURPRINDEREA- se manifestă prin creșterea pulsului, agitație, deschidere/ închidere;

DEZGUSTUL- se manifestă prin greață, retragere;

RUȘINEA- se manifestă prin creșterea temperaturii corpului, mai ales la nivelul feței, ascundere.

Durata emoțiilor – emoțiile au o durată scurtă în comparație cu sentimentele, dar sunt mai intense decât acestea.

Care este UTILITATEA EMOȚIILOR?

Exprimare, comunicare, autocunoaștere, motivație, supraviețuire.

A exprima o emoție este ceva învățat, însă CEEA CE FACEM CU EMOȚIA NOASTRĂ ESTE O RESPONSABILITATE.

Dacă te preocupă gestionarea gândurilor și emoțiilor negative, te pot însoți în drumul tău către aflarea soluțiilor ce ți se potrivesc și găsirea liniștii interioare.

Psihologul american Paul Ekman  de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor, manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica, mânia, tristeţea şi bucuria. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale, ce ţin de natura umană.

Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă,  motivând că emoţiile reprezintă modele de reacţie mentală întipărite în sistemul nervos.

SCHEMELE EMOȚIONALE

Reprezintă o combinație de idei și emoții caracteristice. Le elaborăm pentru că la un moment dat au reprezentat o soluție pentru o problemă cu care ne-am confruntat timpuriu în viață.

Ele au o:

  • parte pozitivă- aduc rezultate deosebite în viața persoanei ( ex: schema perfecționismului permite atingerea unor performanțe deosebite);
  • parte negativă- persoana se centrează exclusiv pe atingerea acestor obiective.

Se împart în:

  • scheme emoționale de adaptare – oamenii și Universul nu reprezintă o amenințare.
  • scheme emoționale de neadaptare- oamenii nu sunt de încredere. Cele mai apropiate relații devin câmpuri de luptă.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com