Categorii
Psihologie

Psihologia secretelor

Secretele sunt de o varietate pe care rar o conștientizăm. Cercetările arată că aproape fiecare dintre noi are ceva de ascuns. Oricine crede că nu are secrete înseamnă că nu este sincer sau îi lipsește conștiința de sine. Fiecare își creează un loc pentru secrete în mintea sa. Există o vigilență constantă în păstrarea secretelor. Așa se face că secretele au un parteneriat cu suspiciunea și paranoia. Dacă porți un mare secret, în esență, ești mereu în alertă pentru a nu-l dezvălui.

Deși oamenii doresc adesea să împărtășească vești bune de îndată ce le află, un studiu publicat de Asociația Americană de Psihologie a descoperit că păstrarea veștilor bune în secret înainte de a le spune altcuiva ar putea face oamenii să se simtă mai energici și mai vii.

Psihologul Michael Slepian, profesor la Columbia Business School, și colegii săi au realizat o serie de studii pentru a schița liniile de bază ale secretului, concentrându-se mai întâi pe secretele pe care oamenii le păstrează. Ei au identificat 38 de categorii comune de secrete pe care oamenii le păstrează despre ei înșiși, de la infidelitate și comportament ilegal, până la sarcină și surprize planificate pentru alții. „Aproximativ 97% dintre oameni au un secret în cel puțin una dintre aceste categorii, iar o persoană obișnuită păstrează secrete în 13 dintre aceste categorii.”, a declarat Michael Slepian, citat de Asociația Americană de Psihologie.

A trăi cu secrete poate duce la anxietate și suferință. Uneori, păstrăm secretele din obișnuință și nu neapărat pentru că ne pot strica relațiile.

Secretul poate apărea din frică. S-ar putea să nu-ți dai seama că frica îți determină nevoia de a avea secrete.

S-ar putea să-ți fie frică de respingere, pierdere, de a nu fi suficient de bun, iar această frică te împiedică să fii deschis și sincer cu oamenii de care îți pasă. Dacă descoperi că păstrezi continuu secrete față de oamenii de care îți pasă, probabil că ai o frică emoțională adânc înrădăcinată care te reține.

Păstrarea secretelor are propria sa povară emoțională. Pe lângă anxietate, stres, singurătate, păstrarea secretelor duce și la supraîncărcare cognitivă – atunci când un individ nu împărtășește lucruri cu alți oameni rămâne ca o preocupare suplimentară în gândurile sale.

Cercetările au descoperit că păstrarea secretelor într-o relație are ca rezultat o scădere a satisfacției și a bunăstării relației. Sănătatea fizică și mintală sunt direct afectate. Când cineva păstrează un secret, acesta devine adesea o povară grea și creează o barieră. Această distanță emoțională poate duce la sentimente de izolare, chiar și atunci când ești în compania persoanei de care îți pasă.

Secretele mari pot dăuna unei relații, dar se dovedește că păstrarea unor mici secrete poate aduce beneficii unei relații. Dacă păstrați secrete, este esențial să evaluați de ce și dacă acest lucru vă dăunează relației.

Categorii
Dezvoltare Personală

Diferențe între Consilier pentru dezvoltare personală, Psiholog, Psihiatru

Consilierul pentru dezvoltare personală  are studii superioare finalizate prin examen de licență. Este un specialist care lucrează numai cu persoane sănătoase din punct de vedere psihic.

El își ajută clienții să-și identifice obiectivele, aspirațiile, potențialul și să vină cu soluții viabile la problemele care le provoacă suferință emoțională.

Metodele şi tehnicile de lucru ale consilierului pentru dezvoltare personală sunt: explorări mentale, proiecţii mentale, identificări, simulări, interviuri structurate şi semistructurate, jocuri de rol.

Tipuri de situaţii problemă pe care consilierul pentru dezvoltare personală le poate aborda împreună cu clientul său: relaţii defectuoase în familie sau societate, blocaje emoţionale diverse, dezvoltarea abilităților de comunicare, îmbunătățirea stimei de sine.

Psihologul este licențiat al Facultății de Psihologie. Este un profesionist în domeniul sănătății mintale care utilizează evaluări psihologice și terapie prin vorbire pentru a ajuta oamenii să învețe să facă față mai bine problemelor de viață, relațiilor și condițiilor de sănătate mintală.

Psihologul nu scrie rețete.

Tipuri de situaţii problemă pe care psihologul le poate aborda împreună cu clientul său: gânduri, emoții sau comportamente care par scăpate de sub control și care afectează negativ relațiile, munca sau sentimentul general de bunăstare, probleme legate de adicții (droguri, alcool, jocuri de noroc…), tulburări de alimentație, depresie, anxietate, tulburări de personalitate ( paranoidă, schizoidă, schizotipală; antisocială, borderline, histrionică, narcisistă; evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă).

Psihologul și psihiatrul sunt profesioniști în domeniul sănătății mintale. Domeniul lor de expertiză este mintea – și felul în care afectează comportamentul și bunăstarea. Ei lucrează adesea împreună pentru a preveni, diagnostica și trata bolile mintale.

Psihiatrul este absolvent al Facultății de Medicină.

El tratează de obicei afecțiuni de sănătate mintală mai complexe decât psihologii, în special cele care necesită medicamente sau tratamente medicale.

Un psihiatru este autorizat să scrie rețete. Multe tulburări mentale pot fi tratate eficient cu medicamente specifice.

*** Înainte de a lua legătura cu un consilier pentru dezvoltare personală, un psiholog sau un psihiatru este nevoie de o autoevaluare sinceră a simptomelor și a experiențelor de zi cu zi.

NU încercați să autodiagnosticați nicio afecțiune specifică de sănătate mintală, ci doar conștientizați și notați comportamentele, emoțiile și modelele de gândire care sunt nesănătoase și perturbatoare pentru viața de zi cu zi.

Categorii
Psihologie

Efectele muzicii asupra creierului

Mulți oameni ascultă muzică în timp ce lucrează, fac exerciții la sală sau pur și simplu se relaxează. Dar care sunt efectele muzicii asupra creierului?

Pe lângă eliberarea hormonului dopamină, știința a arătat că ascultarea muzicii poate stimula funcția cognitivă, poate ameliora simptomele de anxietate și stres și ne poate ajuta să rămânem concentrați.

De câte ori ți-ai amintit versurile unei melodii, dar nu ai putut să-ți amintești ce ai făcut în weekend? Într-un studiu din 2008, publicat în revista ”Perception and Motor Skills”, cercetătorii au descoperit că ritmul cu sau fără acompaniament muzical poate „facilita amintirea textului”, adică ascultarea muzicii ne-ar putea ajuta să ne amintim informații.

Potrivit unei recenzii din 2017 publicată în jurnalul ”Frontiers in Psychology”, muzica poate fi benefică în reducerea simptomelor depresiei. În 26 din 28 de studii pe care cercetătorii le-au analizat, a existat o reducere semnificativă a nivelurilor de depresie la grupurile care au ascultat muzică, comparativ cu grupurile de control care nu au ascultat.

MUZICA

1. ÎNTĂREȘTE SISTEMUL IMUNITAR

2. AJUTĂ LA REPARAREA LEZIUNILOR CEREBRALE

3. TE FACE UN COMUNICATOR MAI BUN

Pentru o vreme, cercetătorii au crezut că muzica clasică a crescut activitatea creierului și i-a făcut pe ascultătorii săi mai inteligenți, fenomen numit efectul Mozart.

În studii mai recente, ei au descoperit că oamenii cu demență răspund mai bine la muzica pe care au ascultat-o în copilărie. Asta înseamnă că amintirile asociate cu muzica sunt amintiri emoționale, care nu se estompează niciodată.

Ce înseamnă MUZICOTERAPIE

Muzicoterapia implică ascultarea, redarea, compunerea sau interacțiunea cu muzica.

Este o terapie bazată pe dovezi științifice care ajută la o varietate de tulburări, inclusiv afecțiuni cardiace, depresie, autism, abuz de substanțe și boala Alzheimer. Poate ajuta la memorie, la scăderea tensiunii arteriale, la reducerea stresului, la îmbunătățirea stimei de sine și multe altele.

*** În România există Asociația Română de Muzicoterapie înființată de către pianista și muzicoterapeuta Angelica Postu. https://www.muzicoterapie.com/

Recomandări de lectură:

1. ”Muzicoterapia receptivă” -Ioan-Bradu Iamandescu – Editura Grafoart

2. ”Creierul nostru muzical. De ce suntem fascinați de armoniile sonore” – Daniel J. Levitin – Editura Litera

3. ”Edgar Cayce: Muzicoterapia. Vindecarea nonverbală” – Dorothee Koechlin de Bizemont- Editura Prestige