Categorii
Parenting

Furia copilului, provocarea părintelui

Crizele de furie ale copiilor pot complica viața oricăror adulți, chiar și a celor foarte răbdători.

Adesea, crizele de furie ale unui copil se repetă sistematic, uneori de mai multe ori pe zi.

Până nu demult, era jenant să recunoști crizele de furie ale propriului copil. Părinților le era teamă că ceilalți vor spune că nu știu să își educe copilul, așa că au luptat cu această problemă în cercul familiei.

În timpul unei crize de furie, un copil poate țipa sfâșietor, poate să tremure, să se sufoce. Pot exista dificultăți de respirație, o creștere a ritmului cardiac și poate încerca să se rănească mușcându-și mâinile, lovind pereții sau podeaua.

Părinții ar trebui să știe că un copil aflat într-o stare de isterie are neapărat nevoie de un spectator. Copiii nu fac niciodată scandaluri în fața unui televizor sau a unei mașini de spălat, ei aleg o persoană vie, iar dintre membrii familiei, cel mai sensibil la comportamentul său e și cel mai bun specctator.

Dacă tatăl începe să se îngrijoreze și să devină nervos, atunci el va fi cel care va fi ales de copil pentru o furie spectaculoasă. Iar dacă mama ignoră comportamentul copilului, atunci pur și simplu nu va fi interesant să facă o criză de furie în fața ei.

Doctorul Evgeny Komarovsky, citat de site-ul minikar-ru,  spune despre copil că este perfect conștient de situație și de raportul de putere în timpul unei crize și că tot ceea ce face în acel moment este destul de arbitrar.

Dacă un copil își atinge vreodată scopul cu ajutorul unei crize de furie, va folosi această metodă tot timpul.

Posibilă SOLUȚIE:

Imediat ce a început criza de furie, părăsiți camera, dar lăsați copilul să știe că este auzit. Imediat ce el tace, puteți intra în camera lui. Dacă strigătul se repetă – ieșiți din nou.

Potrivit lui Evgeny Olegovich, două zile ar putea fi suficiente pentru ca un copil de un an și jumătate până la doi ani să dezvolte un reflex stabil – „mama rămâne în apropiere dacă nu țip”.

La vârsta de aproximativ trei ani începe să realizeze locul lui în această lume mare și, bineînțeles, vrea să încerce această lume pentru putere. În plus, copiii la această vârstă nu sunt întotdeauna capabili să-și exprime în cuvinte sentimentele, emoțiile și experiențele. Așa că le arată sub formă de isterie.

Sentimente pe care un părinte le trăiește în timpul unei crize de isterie a copilului:

– Furie

– Rușine

– Frică

– Vină

– Iritare.

***

Referințe:

https://minikar-ru

***

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com   sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Caută bunătatea din tine!

„Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi și orbul îl poate vedea.” – Mark Twain

De mii de ani, filozofii au dezbătut dacă natura umană este bună, dar coruptă de societate, sau este rea, dar ținută sub control de societate.

Astăzi, știința bunătății umane dezvăluie că binele și răul merg mână în mână.

Cum putem cultiva binele?

Așa cum binele și răul sunt legate, știința dezvăluie că lumea noastră interioară și cea exterioară sunt legate.

Dacă vrem să găsim și să promovăm binele trebuie să începem prin a căuta bunătatea din noi.

Să ne răspundem la următoarele întrebări:

– Acordăm timp lucrurilor care ne fac fericiți și dau sens vieții noastre?

– Cine ne-a mulțumit astăzi?

– Cui i-am fost recunoscători astăzi?

– La ce act de bunătate sau cooperare am fost martori?

Aceasta este esența termenului „gândire pozitivă”: să ne facem un scop din a număra lucrurile bune din viața noastră. Asta nu înseamnă să ignorăm răul. Fără îndoială, există amenințări în lume, la adresa bunăstării noastre și a celorlalți. Există, de asemenea, amenințări în interiorul nostru – egoism, lene etc.

Când încercăm să gândim pozitiv, facem un efort conștient și cognitiv pentru a corecta tendința noastră naturală și de înțeles de a ne concentra asupra amenințărilor. Numărând lucrurile bune, vedem realitatea mai clar.

Uneori, a vedea binele necesită o putere personală enormă, pentru că trebuie să depășim marea putere a răspunsului de ”luptă” sau ”fugi” indus de stres.

Bunătatea este un circuit de energie pozitivă care pleacă din noi, ajunge la alții și se întoarce la noi.

Oamenii sunt inspirați de cei care caută bunătatea și se comportă ca atare.

EXERCIȚIU


1. Gândește-te la ceva stresant care ți s-a întâmplat în ultima săptămână. Acum scanează-ți corpul: cum se simte pieptul, stomacul sau gâtul?

2. Gândește-te la ceva bun care s-a întâmplat în aceeași perioadă, oricât de neînsemnat ți se pare. Acum ce se întâmplă în corpul tău?

Ai simțit vreo diferență, în funcție de locul în care ți-a fost concentrată atenția? Cu siguranță da.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com   sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Afirmații pentru vindecarea celui de-al șaselea centru emoțional: creierul, ochii și urechile

Potrivit teoriei afirmațiilor creată de Louise Hay, sănătatea celui de-al șaselea centru emoțional- creierul, ochii și urechile- depinde de capacitatea omului de a recepta informațiile și de flexibilitatea cu care reușește să găsească o cale rațională de a ieși din orice situație.

Creierul este un fel de computer. Primește informații, le procesează și execută diferite funcții, ținând cont de ele. Informațiile călătoresc de la diferitele părți ale corpului către creier și invers.

Ochii și urechile sunt principalele canale care ne permit să învățăm despre lumea exterioară, iar problemele lor de sănătate depind de plăcerea sau neplăcerea cu care receptăm aceste informații.

* Dacă suferi de anxietate și nu reușești să adormi, îți poți calma nervii repetând afirmațiile: MĂ DETAȘEZ DE ZIUA CARE A TRECUT ȘI MĂ CUFUND ÎNTR-UN SOMN BINEFĂCĂTOR ȘI SENIN. SUNT CONȘTIENT CĂ ZIUA DE MÂINE VA AVEA EA SINGURĂ GRIJĂ DE EA ÎNSĂȘI.

* Afirmații pentru dureri de cap și migrene: MĂ RELAXEZ ȘI MĂ LAS DUS DE VALUL VIEȚII. LAS VIAȚA SĂ ÎMI ASIGURE TOATE LUCRURILE DE CARE AM NEVOIE ȘI TRĂIESC CONFORTABIL. VIAȚA MĂ IUBEȘTE.

* Dacă ești preocupat de procesul de îmbătrânire, repetă afirmațiile: MĂ IUBESC ȘI MĂ ACCEPT LA ORICE VÂRSTĂ. FIECARE ETAPĂ A VIEȚII ESTE PERFECTĂ.

Oamenii care au probleme cu ochii și urechile au dificultăți în a-și echilibra mintea logică cu contemplarea spirituală, rugăciunea și misticismul.

Afecțiunile ochilor și urechilor sunt generate de tipare mentale și comportamentale care blochează capacitatea de a vedea și de a auzi ceea ce ți se arată sau ți se spune.

Afirmații pentru afecțiunile ochilor: VĂD PRIN OCHII IUBIRII ȘI FERICIRII. AM ÎNCREDERE ÎN PROCESUL VIEȚII. SUNT ÎN SIGURANȚĂ.  VIAȚA MĂ IUBEȘTE.

Afirmații pentru afecțiunile urechilor: ÎMI ASCULT CU IUBIRE VOCEA INTERIOARĂ. MĂ ELIBEREZ DE TOT CE NU CORESPUNDE IUBIRII. MĂ SIMT ÎN SIGURANȚĂ ÎN ACEASTĂ VIAȚĂ ȘI SUNT FERICIT. ÎMI CREEZ ACUM O VIAȚĂ LA CARE ÎMI FACE PLĂCERE SĂ MĂ UIT.

*** Loiuse Hay a fost autoarea mai multor cărți motivaționale. Ea a decedat în 2017, la vârsta de 90 de ani.

*** Referințe:

Totul este bine. Vindecă-ți corpul cu ajutorul medicinei, afirmațiilor și intuiției, de Loiuse L. Hay și dr. Mona Lisa Schulz, editura Adevăr Divin, Brașov, 2013

Afirmații pentru vindecarea celui de-al șaselea centru emoțional: creierul, ochii și urechile
Categorii
Dezvoltare Personală

De ce este importantă dezvoltarea personală

Astăzi oamenii caută în mod constant metode de a-și îmbunătăți stilul de viață, încercând în același timp să nu investească prea mult timp în asta. De aceea cred că este esențial să știm ce este dezvoltarea personală, astfel încât să înțelegem unde trebuie să ne concentrăm energia atunci când vrem să ne îmbunătățim viața.

De ce este importantă dezvoltarea personală?

✔️Extinde perspectiva asupra vieții

✔️Îmbunătățește puterea mentală

✔️Crește încrederea în sine

✔️Te ajută să-ți atingi cel mai înalt potențial

✔️Te ajută să te înțelegi mai bine pe tine însuți

✔️Te ajută să-i înțelegi mai bine pe ceilalți

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Psihologie

Cum să ne detașăm de sentimentul de rușine

Indiferent dacă rușinea provine din interior sau din exterior, ea se poate dezvolta ca răspuns la o serie de greșeli, defecte sau neajunsuri PERCEPUTE. Unii cercetători vorbesc despre rușine corporală, rușine comportamentală și rușine caracterologică.

Rușinea corporală include rușinea despre greutate, forma corpului, atributele fizice și alte aspecte ce țin de fizic.

Rușinea comportamentală include rușinea experimentată despre lucrurile pe care oamenii le-au spus sau făcut sau chiar despre lucruri pe care nu le-au spus sau le-au făcut.

Rușinea caracterologică descrie rușinea față de un aspect al personalității, defect sau slăbiciune.

5 moduri în care poți depăși rușinea

1. Acceptă rușinea și urmărește senzația

Respingerea și lupta pentru a scăpa de rușine necesită mult timp și energie și, de obicei, nu produce rezultate de durată. Acceptă emoția și fii dispus să o lași să-și urmeze cursul.

2. Învață practici de relaxare

Este important să nu fii absorbit de gândurile și poveștile negative și critice asociate cu rușinea, deoarece aceste tipuri de gânduri oferă combustibil pentru rușine și o pot face mai intensă și mai durabilă. Tehnicile de mindfulness, cum ar fi atragerea atenției asupra momentului prezent, concentrare pe respirație, pe unul sau mai multe dintre cele cinci simțuri, sau chiar dedicarea deplină a atenției și energiei asupra unei sarcini, pot fi utile în reducerea rușinii.

3. Fii vulnerabil cu cei în care ai încredere

Deoarece rușinea implică adesea frici de respingere, a fi deschis, cinstit și vulnerabil cu oamenii poate oferi o experiență emoțională vindecatoare. A fi vulnerabil previne apariția rușinii în interior și, de asemenea, îi ajută pe oameni să se simtă mai puțin singuri.

4. Practică autocompasiunea

Compasiunea de sine îi învață pe oameni să fie mai buni și să se accepte mai mult pe ei înșiși. Compasiunea de sine presupune întreruperea vocii criticului interior și menținerea unei convorbiri pozitive cu sine.

5. Concentrează-te pe ceea ce poți face în prezent

Când apare rușinea în situații în care este nevoie de a repara, de a rezolva sau de a găsi o soluție la o problemă, este mai productiv să ne gândim la ceea ce se poate face și ar trebui făcut în prezent decât la ceea ce s-a întâmplat deja.

Brené Brown cercetează rușinea de mai bine de două decenii.

Munca ei a condus la următoarea definiție esențială a rușinii.

„Rușinea este sentimentul sau experiența intens dureroasă de a crede că suntem viciați și, prin urmare, nedemni de iubire, apartenență și conexiune.”

Autoarea conturează cei trei piloni ai rușinii:

1. Cu toții trăim rușine. Este universal. Este o emoție primitivă împărtășită de toată lumea, cu excepția cazului în care le lipsește complet empatia sau capacitatea de conectare umană.

2. Nu este ușor să vorbești despre rușine. Chiar și menționarea cuvântului „rușine” poate duce la o experiență a emoției și poate evoca un puternic sentiment de frică.

3. A vorbi despre rușine aduce un sentiment de control. Acest control ne oferă puterea de a ne depăși sentimentele și de a merge mai departe cu viața noastră.

Conform teoriei rezilienței rușinii (SRT) a lui Brené Brown putem învăța și dezvolta următoarele:

1. Capacitatea de a ne recunoaște experiențele de rușine.

2. Capacitatea de a trece prin rușine în mod constructiv, menținându-ne autenticitatea și crescând prin experiențele noastre.

3. Conexiuni mai puternice și mai semnificative cu oamenii din viața noastră.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Psihologie

Trei emoții dificile: tristețea, furia, frica

Emoțiile negative constante duc la creșterea nivelului de stres și pot afecta sănătatea fizică. Unii oameni se confruntă cu afecțiuni fizice, precum tulburări stomacale, migrene și insomnie, în timp ce alții suferă de un sistem imunitar slăbit care duce la răceli frecvente și gripă.

Deși nu există o baghetă magică care să schimbe emoțiile negative în unele pozitive, există modalități de a reduce intensitatea și durata emoțiilor.

🔴Nu încerca să oprești gândurile negative

Dacă ești obsedat de situația prin care treci, orice ai face, nu spune: „Trebuie să nu mă mai gândesc la asta!”.  Îngrijorarea ta se va agrava atunci când încerci să-ți controlezi gândurile.

🔴Numește Emoția pe care o simți

În loc să încerci să-ți închizi emoțiile negative, recunoaște-le și acceptă-le. Simplul act de identificare a emoției care stă la baza sentimentelor tale negative poate începe să-i scadă intensitatea.

De exemplu:

🟣 TRISTEȚEA- se manifestă prin ”nod în gât”, ochi umezi, plâns, retragere.

Tipul și severitatea tristeții pot varia în funcție de cauză și de modul în care faci față unor astfel de sentimente. Tristețea te poate determina să te angajezi în mecanisme de adaptare, cum ar fi evitarea altor persoane, auto-medicația și ruminarea  gândurilor negative. Astfel de comportamente pot accentua sentimentele de tristețe și pot prelungi durata emoției.

🟣 FURIA- se manifestă prin tensiune la nivel muscular, maxilar, prin țipăt, ceartă, luptă.

Furia poate fi o emoție deosebit de puternică caracterizată prin sentimente de ostilitate, agitație, frustrare. Asemenea fricii, furia poate juca un rol în răspunsul de ”luptă” sau ”fugă”.

Furia poate deveni o problemă atunci când este excesivă sau exprimată în moduri nesănătoase, periculoase sau dăunătoare pentru ceilalți. Furia necontrolată se poate transforma rapid în agresiune, abuz sau violență.

Furia a fost legată de bolile coronariene și diabetul. De asemenea, a fost legată de comportamente care prezintă riscuri pentru sănătate, cum ar fi conducerea agresivă, consumul de alcool și fumatul.

🟣 FRICA- se manifestă prin creșterea pulsului, tremurat, fugă, blocaj, luptă.

Mușchii tăi devin încordați, ritmul cardiac și respirația cresc, iar mintea ta devine mai alertă, pregătindu-ți corpul fie să fugă de pericol, fie să stea și să lupte. Frica este răspunsul emoțional la o amenințare imediată. De asemenea, poți dezvolta o reacție similară la amenințările anticipate sau chiar la gândurile despre potențiale pericole, iar aceasta este ceea ce se consideră a fi anxietate. Anxietatea socială, de exemplu, implică o teamă anticipată de situații sociale.

Cu timpul, frica netratată duce la boli de inimă, ulcer, atacuri de panică sau depresie.

Când gândurile negative te fac să te simți agitat și copleșit, respiră adânc. Practicarea respirației conștiente poate ajuta la reducerea răspunsului la stres și la calmarea gândurilor anxioase.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Pauza de autocompasiune

Compasiunea de sine implică să acționezi atunci când ai o perioadă dificilă, eșuezi sau observi că ceva nu-ți place la tine. În loc să-ți ignori durerea te oprești și-ți spui „acest lucru este cu adevărat dificil acum”, cum pot să mă liniștesc și să am grijă de mine în acest moment?

Exercițiu

  1. Gândește-te la ceva ce se întâmplă în viața ta și care îți provoacă stres într-un mod în care poți simți disconfort fizic. Poate că te doare capul, umerii se încordează sau simți un nod în stomac.
  2. Odată ce simți stresul și disconfortul, spune-ți „asta doare” sau „ăsta este un moment de stres”. Aceasta este conștientizarea: a fi martor la sentiment, a-l recunoaște și a nu-l combate.
  3. Apoi, este timpul să recunoști acel element al experienței tale spunându-ți: „Cu toții ne luptăm cu ceva” sau „și alții se simt așa”.
  4. Gândește-te la o frază care ar putea fi reconfortantă și întreabă-te: „Ce ar fi plăcut să aud acum?” De exemplu: ”Sunt demn/ă de iubire”, ”Indiferent ce aleg să fac în viață, este în regulă”, ”O să fie bine! Sunt puternic/ă”, ”Nu trebuie să trec singur/ă prin această experiență neplăcută”.

Folosește această practică oricând, oriunde. Durează doar câteva minute. 

Cercetările arată că, cu cât exersăm mai mult să fim amabili și plini de compasiune cu noi înșine, fie utilizând practici informale, cum ar fi ”Pauza de autocompasiune”, fie practicând meditația, fie respirația conștientă sau rugăciunea, cu atât ne vom deprinde mai mult  cu obiceiul de a practica autocompasiunea.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

De ce este important un plan de gestionare a timpului

Nu de puține ori aud expresia ”nu am timp de nimic!”. Tu de câte ori pe zi îți spui asta? Probabil destul de des. Dar, în realitate, oamenii au mai mult timp liber decât au avut în deceniile precedente, ceea ce ar putea să ți se pară incredibil. 🙂

Iată câteva dintre posibilele motive psihologice pentru care s-ar putea să simți că ziua are nevoie de mai multe ore.

  1. Vrei să deții controlul în permanență

Psihologul Susan Weinschenk susține că aceast orință se datorează faptului că asociezi controlul cu supraviețuirea. Astfel, dacă simți că timpul este limitat, s-ar putea să te simți nesigur  în legătură cu statutul tău social.

  • Ai scopuri conflictuale

Un studiu al Universitatății Stanford a concluzionat că, atunci când oamenii resimt un conflict puternic între propriile obiective, se simt mai constrânși de timp și se confruntă cu anxietatea și stresul. În centrul acestei provocări se află gestionarea oportunităților. Când o oportunitate e evident mai importantă decât alta, atunci este ușor să o prioritizezi și să renunți la beneficiile pe care le-ai fi obținut de la cealaltă opțiune.

  • Ești prea concentrat pe bani

S-ar putea ca banii să nu facă lumea să se învârtă, dar te fac să te simți mai confortabil și să supraviețuiești. Deci, cei mai mulți oameni sunt preocupați să câștige bani, chiar dacă averea nu este neapărat scopul lor.

Managementul timpului se referă la abilitatea de a folosi timpul într-o manieră care să-ți permită să finalizezi sarcinile înainte de data limită. Gestionarea timpului este o abilitate importantă pentru fiecare dintre noi.

Iată câțiva pași care te pot ajuta să alegi și să prioritizezi sarcinile de zi cu zi:

1. Fă!

Înseamnă să faci lucrurile care durează doar câteva minute pentru a le termina (exemplu: verifică-ți e-mail-urile și răspunde celor importante). Această strategie este o modalitate excelentă de a finaliza sarcini mici. Finalizarea sarcinilor mici te asigură că le rezolvi înainte ca ele să devină un inconvenient major.

2. Amână!

Poți amâna sarcini pe care nu trebuie să le finalizezi imediat. Acest lucru nu se aplică sarcinilor mici, care se încadrează la ”fă!”, ci se aplică sarcinilor care îți pot ocupa o mare parte din timp. Abandonarea programului pentru a te ocupa de noi sarcini îți poate afecta concentrarea și productivitatea. În schimb, respectarea programului și prioritizarea sarcinilor pot avea rezultate mai bune.

3. Deleagă!

Delegarea implică împărțirea sarcinilor cu ceilalți dacă acestea sunt prea multe pentru a fi finalizate la timp. Acest lucru funcționează cel mai bine cu sarcini pe care oricine le poate face eficient.

4. Șterge!

Ștergerea implică eliminarea sarcinilor neimportante din program pentru a crea timp pentru cele relevante.

Dacă te întrebi cum să fii productiv acasă sau la serviciu, primul tău pas este să fii conștient de personalitatea și tendințele tale. Te poți organiza pentru a finaliza sarcini provocatoare atunci când ești cel mai productiv. De exemplu, dacă ai ceva de făcut care te scoate din zona ta de confort, ai putea să o rezolvi în timpul orelor de dimineață.

Cum îți creezi un program zilnic?

  1. Notează-ți în fiecare zi ce ai de făcut pe parcursul acelei zile
  2. Subliniază sarcinile pe care dorești să le finalizezi
  3. Identifică-ți prioritățile
  4. Rămâi flexibil

Care sunt beneficiile creării unui program zilnic?

  1. Asigură echilibrul între viața profesională și viața privată: a deveni eficient în gestionarea timpului poate crea mai multe oportunități în a satisface munca și activitățile personale.
  2. Oferă perspective asupra abilităților tale: crearea și utilizarea unui program zilnic te poate ajuta să-ți înțelegi mai bine abilitățile și să-ți stabilești obiective mai realiste în viitor.
  3. Îmbunătățește productivitatea: pregătirea unui program zilnic cu sarcini și termene clar definite te poate ajuta să îți îmbunătățești concentrarea și să eviți distragerile.

Timpul pe care îl avem este o binecuvântare, nu o garanție. Este alegerea noastră cum ne raportăm la el.

Timpul este relativ. Einstein a stabilit acest adevăr. 🙂 Dacă ne distrăm timpul trece grațios și lin. Dacă suntem nefericiți, timpul trece foarte încet, pare că stă pe loc.

Gândindu-te cum ai schimba viteza și structura vieții tale dacă ai avea garanția că vei trăi mai mult sau mai puțin, vei înțelege ce contează cu adevărat.

Pentru a crea un obicei coontinuu de apreciere a timpului pe care îl ai, cel mai important lucru este mărirea conștientizării.

Pot fi ghidul tău către conștientizarea modului în care îți gestionezi timpul și te pot ajuta să descoperi ceea ce contează pentru tine.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: dezvoltarepersonala.psihologie@gmail.com

Categorii
Recomandări de lectură

Lectura nu este doar o activitate captivantă pentru minte

Mulți cercetători și profesioniști în domeniul sănătății mintale au recunoscut efectele terapeutice ale jurnalului, scrisului, povestirii și citirii. Grecia Antică a fost prima care a recunoscut și a valorificat utilizarea literaturii, deoarece bibliotecile lor erau păstrate ca locuri sacre cu puteri magice de vindecare.

Lectura poate aduce beneficii persoanelor de orice vârstă prin creșterea conștientizării de sine, îmbunătățirea stimei de sine și ajutând la capacitatea de a face față crizelor de dezvoltare. Este o abordare flexibilă, utilizată în primul rând pentru tratarea simptomelor tulburărilor de dispoziție.

Cititul și ținerea unui jurnal cresc conștientizarea de sine, scad stresul și sporesc bunăstarea generală.

Când citim despre alții care au experiențe asemănătoare cu ale noastre ne putem simți mai puțin singuri, iar acest lucru este deosebit de bun.

Scriitorii împărtășesc părți din ei înșiși, sperând să rezoneze cu cititorii. Un text bun are puterea de a face conexiuni, de a extinde viziunile oamenilor asupra lumii și de a aprofunda înțelegerea despre problemele critice.

Cartea pe care o alegem nu trebuie neapărat să fie pe o listă de „best-seller”. Important este ca subiectul să ne capteze interesul și să ne ofere un spațiu în care mintea să se relaxeze.

De-a lungul anilor, studiile au demonstrat că literatura influențează modul în care relaționăm cu ceilalți . A afirma că lectura poate rezolva problemele lumii ar fi un lucru naiv, însă lectura poate transforma lumea într-un loc mai empatic.

Obiceiul zilnic de a citi poate ajuta la prevenirea bolii Alzheimer.

Lectura poate relaxa corpul prin scăderea ritmului cardiac și scăderea tensiunii musculare . Un studiu din 2009 a constatat că lectura poate reduce stresul cu până la 68%.

Poți răsfoi cu încredere blog-ul meu cu recomandări de lectură accesând link-ul: http://carteindar.blogspot.com/