Categorii
Dezvoltare Personală

Diferențe între Consilier pentru dezvoltare personală, Psiholog, Psihiatru

Consilierul pentru dezvoltare personală  are studii superioare finalizate prin examen de licență. Este un specialist care lucrează numai cu persoane sănătoase din punct de vedere psihic.

El își ajută clienții să-și identifice obiectivele, aspirațiile, potențialul și să vină cu soluții viabile la problemele care le provoacă suferință emoțională.

Metodele şi tehnicile de lucru ale consilierului pentru dezvoltare personală sunt: explorări mentale, proiecţii mentale, identificări, simulări, interviuri structurate şi semistructurate, jocuri de rol.

Tipuri de situaţii problemă pe care consilierul pentru dezvoltare personală le poate aborda împreună cu clientul său: relaţii defectuoase în familie sau societate, blocaje emoţionale diverse, dezvoltarea abilităților de comunicare, îmbunătățirea stimei de sine.

Psihologul este licențiat al Facultății de Psihologie. Este un profesionist în domeniul sănătății mintale care utilizează evaluări psihologice și terapie prin vorbire pentru a ajuta oamenii să învețe să facă față mai bine problemelor de viață, relațiilor și condițiilor de sănătate mintală.

Psihologul nu scrie rețete.

Tipuri de situaţii problemă pe care psihologul le poate aborda împreună cu clientul său: gânduri, emoții sau comportamente care par scăpate de sub control și care afectează negativ relațiile, munca sau sentimentul general de bunăstare, probleme legate de adicții (droguri, alcool, jocuri de noroc…), tulburări de alimentație, depresie, anxietate, tulburări de personalitate ( paranoidă, schizoidă, schizotipală; antisocială, borderline, histrionică, narcisistă; evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă).

Psihologul și psihiatrul sunt profesioniști în domeniul sănătății mintale. Domeniul lor de expertiză este mintea – și felul în care afectează comportamentul și bunăstarea. Ei lucrează adesea împreună pentru a preveni, diagnostica și trata bolile mintale.

Psihiatrul este absolvent al Facultății de Medicină.

El tratează de obicei afecțiuni de sănătate mintală mai complexe decât psihologii, în special cele care necesită medicamente sau tratamente medicale.

Un psihiatru este autorizat să scrie rețete. Multe tulburări mentale pot fi tratate eficient cu medicamente specifice.

*** Înainte de a lua legătura cu un consilier pentru dezvoltare personală, un psiholog sau un psihiatru este nevoie de o autoevaluare sinceră a simptomelor și a experiențelor de zi cu zi.

NU încercați să autodiagnosticați nicio afecțiune specifică de sănătate mintală, ci doar conștientizați și notați comportamentele, emoțiile și modelele de gândire care sunt nesănătoase și perturbatoare pentru viața de zi cu zi.

Categorii
Dezvoltare Personală

Iertarea

 

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com   sau pe Facebook Messenger

Categorii
Dezvoltare Personală

Caută bunătatea din tine!

„Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi și orbul îl poate vedea.” – Mark Twain

De mii de ani, filozofii au dezbătut dacă natura umană este bună, dar coruptă de societate, sau este rea, dar ținută sub control de societate.

Astăzi, știința bunătății umane dezvăluie că binele și răul merg mână în mână.

Cum putem cultiva binele?

Așa cum binele și răul sunt legate, știința dezvăluie că lumea noastră interioară și cea exterioară sunt legate.

Dacă vrem să găsim și să promovăm binele trebuie să începem prin a căuta bunătatea din noi.

Să ne răspundem la următoarele întrebări:

– Acordăm timp lucrurilor care ne fac fericiți și dau sens vieții noastre?

– Cine ne-a mulțumit astăzi?

– Cui i-am fost recunoscători astăzi?

– La ce act de bunătate sau cooperare am fost martori?

Aceasta este esența termenului „gândire pozitivă”: să ne facem un scop din a număra lucrurile bune din viața noastră. Asta nu înseamnă să ignorăm răul. Fără îndoială, există amenințări în lume, la adresa bunăstării noastre și a celorlalți. Există, de asemenea, amenințări în interiorul nostru – egoism, lene etc.

Când încercăm să gândim pozitiv, facem un efort conștient și cognitiv pentru a corecta tendința noastră naturală și de înțeles de a ne concentra asupra amenințărilor. Numărând lucrurile bune, vedem realitatea mai clar.

Uneori, a vedea binele necesită o putere personală enormă, pentru că trebuie să depășim marea putere a răspunsului de ”luptă” sau ”fugi” indus de stres.

Bunătatea este un circuit de energie pozitivă care pleacă din noi, ajunge la alții și se întoarce la noi.

Oamenii sunt inspirați de cei care caută bunătatea și se comportă ca atare.

EXERCIȚIU


1. Gândește-te la ceva stresant care ți s-a întâmplat în ultima săptămână. Acum scanează-ți corpul: cum se simte pieptul, stomacul sau gâtul?

2. Gândește-te la ceva bun care s-a întâmplat în aceeași perioadă, oricât de neînsemnat ți se pare. Acum ce se întâmplă în corpul tău?

Ai simțit vreo diferență, în funcție de locul în care ți-a fost concentrată atenția? Cu siguranță da.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com   sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Afirmații pentru vindecarea celui de-al șaselea centru emoțional: creierul, ochii și urechile

Potrivit teoriei afirmațiilor creată de Louise Hay, sănătatea celui de-al șaselea centru emoțional- creierul, ochii și urechile- depinde de capacitatea omului de a recepta informațiile și de flexibilitatea cu care reușește să găsească o cale rațională de a ieși din orice situație.

Creierul este un fel de computer. Primește informații, le procesează și execută diferite funcții, ținând cont de ele. Informațiile călătoresc de la diferitele părți ale corpului către creier și invers.

Ochii și urechile sunt principalele canale care ne permit să învățăm despre lumea exterioară, iar problemele lor de sănătate depind de plăcerea sau neplăcerea cu care receptăm aceste informații.

* Dacă suferi de anxietate și nu reușești să adormi, îți poți calma nervii repetând afirmațiile: MĂ DETAȘEZ DE ZIUA CARE A TRECUT ȘI MĂ CUFUND ÎNTR-UN SOMN BINEFĂCĂTOR ȘI SENIN. SUNT CONȘTIENT CĂ ZIUA DE MÂINE VA AVEA EA SINGURĂ GRIJĂ DE EA ÎNSĂȘI.

* Afirmații pentru dureri de cap și migrene: MĂ RELAXEZ ȘI MĂ LAS DUS DE VALUL VIEȚII. LAS VIAȚA SĂ ÎMI ASIGURE TOATE LUCRURILE DE CARE AM NEVOIE ȘI TRĂIESC CONFORTABIL. VIAȚA MĂ IUBEȘTE.

* Dacă ești preocupat de procesul de îmbătrânire, repetă afirmațiile: MĂ IUBESC ȘI MĂ ACCEPT LA ORICE VÂRSTĂ. FIECARE ETAPĂ A VIEȚII ESTE PERFECTĂ.

Oamenii care au probleme cu ochii și urechile au dificultăți în a-și echilibra mintea logică cu contemplarea spirituală, rugăciunea și misticismul.

Afecțiunile ochilor și urechilor sunt generate de tipare mentale și comportamentale care blochează capacitatea de a vedea și de a auzi ceea ce ți se arată sau ți se spune.

Afirmații pentru afecțiunile ochilor: VĂD PRIN OCHII IUBIRII ȘI FERICIRII. AM ÎNCREDERE ÎN PROCESUL VIEȚII. SUNT ÎN SIGURANȚĂ.  VIAȚA MĂ IUBEȘTE.

Afirmații pentru afecțiunile urechilor: ÎMI ASCULT CU IUBIRE VOCEA INTERIOARĂ. MĂ ELIBEREZ DE TOT CE NU CORESPUNDE IUBIRII. MĂ SIMT ÎN SIGURANȚĂ ÎN ACEASTĂ VIAȚĂ ȘI SUNT FERICIT. ÎMI CREEZ ACUM O VIAȚĂ LA CARE ÎMI FACE PLĂCERE SĂ MĂ UIT.

*** Loiuse Hay a fost autoarea mai multor cărți motivaționale. Ea a decedat în 2017, la vârsta de 90 de ani.

*** Referințe:

Totul este bine. Vindecă-ți corpul cu ajutorul medicinei, afirmațiilor și intuiției, de Loiuse L. Hay și dr. Mona Lisa Schulz, editura Adevăr Divin, Brașov, 2013

Afirmații pentru vindecarea celui de-al șaselea centru emoțional: creierul, ochii și urechile
Categorii
Dezvoltare Personală

Diferența dintre încredere în sine și stimă de sine

Încrederea în sine este o măsură a credinței în propriile noastre abilități, în timp ce stima de sine se referă la un sentiment profund interior și la modul în care ne poziționăm în lume. Confuzia acestor doi termeni îi trimite adesea pe oameni pe calea greșită, căutând stima de sine prin abilitățile sau realizările lor.

Încrederea în sine se manifestă atunci când te bazezi pe tine și pe abilitățile tale în atingerea obiectivelor și depășirea provocărilor. Încrederea în sine este orientată spre exterior și este adesea mai ușor de construit decât stima de sine.

Încrederea vine din cunoștințe și practică, prin urmare, cu cât avem mai multă experiență într-un domeniu, cu atât devenim mai încrezători.

Stima de sine este modul în care ne prețuim și ne percepem pe noi înșine. Se bazează pe opiniile și convingerile despre noi înșine.

Factorii care afectează stima de sine : vârstă, genetică, statut socio-economic, tipare de gândire, boală, abilități fizice. De asemenea, s-a demonstrat că rasismul și discriminarea au efecte negative asupra stimei de sine.

Ce poate determina scăderea stimei de sine:

  • Ai fost agresat sau abuzat (fizic/ verbal/ emoțional)
  • Ai fost discriminat sau stigmatizat
  • Ți-ai pierdut locul de muncă sau ai dificultăți în găsirea unui loc de muncă
  • Ai probleme de sănătate
  • Ai probleme în familie/ cuplu
  • Ai probleme cu banii sau locuința
  • Ai îngrijorări legate de aspectul și imaginea corporală
  • Te simți presat pentru a răspunde așteptărilor nerealiste ale altora

Recomandări pentru creșterea stimei de sine:

✔️ Fii conștient de gândurile negative! Învață să identifici gândurile distorsionate care îți afectează stima de sine și înlocuiește-le cu gânduri realiste și/sau pozitive.

✔️ Exersează citind afirmații pozitive.  Îți recomand cărțile și cartonașele semnate de Louise L. Hay.

✔️ Practică autocompasiunea. Învață să te ierți pentru greșelile din trecut și să mergi mai departe acceptând toate părțile din tine.

❗ Stima de sine scăzută poate fi un simptom al tulburărilor de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie.

Dacă te confrunți cu o stimă de sine scăzută sau cu probleme ce țin de încrederea în sine, s-ar putea să simți că e dificil să faci schimbările necesare.

Dar sunt lucruri pe care le poți încerca.

Ajutorul poate fi la un text distanță!

Îți propun Consiliere prin mesaje TEXT

Este o modalitate de a accesa serviciile unui consilier prin intermediul telefonului mobil sau al laptopului. Are două forme: asincronă sau sincronă.

Asincronă este similară cu trimiterea unui text pe WhatsApp, e-mail sau Facebook Messenger. Trimiteți un mesaj consilierului și așteptați un răspuns.

Sincronă înseamnă că trimiteți mesaje consilierului și primiți răspuns imediat.

🔴 Unele studii explorează modul în care consilierea bazată pe text poate ajunge mai bine la oamenii din zonele îndepărtate și poate oferi anonimat în locuri în care ar putea exista un stigmat mai mare în ceea ce privește solicitarea unor astfel de servicii.

Beneficii:

✔ Comoditate

✔ Disponibilitate

✔ Deschidere mai ușoară facilitată de un anumit grad de anonimat

✔ Îți oferă ocazia de a discuta cu un consilier de oriunde te afli

✔ Ai timp să procesezi atât ceea ce ai scris, cât și răspunsul pe care l-ai primit

❗  În maxim 8 ore de la trimiterea primului tău mesaj (pe WhatsApp, e-mail sau Facebook Messenger ), în care vei specifica ceea ce te determină să apelezi la consiliere și care este tipul de consiliere prin text pe care o alegi (sincronă sau asincronă), vei primi un răspuns.

Detalii despre programări și prețuri, aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

De ce este importantă dezvoltarea personală

Astăzi oamenii caută în mod constant metode de a-și îmbunătăți stilul de viață, încercând în același timp să nu investească prea mult timp în asta. De aceea cred că este esențial să știm ce este dezvoltarea personală, astfel încât să înțelegem unde trebuie să ne concentrăm energia atunci când vrem să ne îmbunătățim viața.

De ce este importantă dezvoltarea personală?

✔️Extinde perspectiva asupra vieții

✔️Îmbunătățește puterea mentală

✔️Crește încrederea în sine

✔️Te ajută să-ți atingi cel mai înalt potențial

✔️Te ajută să te înțelegi mai bine pe tine însuți

✔️Te ajută să-i înțelegi mai bine pe ceilalți

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Pauza de autocompasiune

Compasiunea de sine implică să acționezi atunci când ai o perioadă dificilă, eșuezi sau observi că ceva nu-ți place la tine. În loc să-ți ignori durerea te oprești și-ți spui „acest lucru este cu adevărat dificil acum”, cum pot să mă liniștesc și să am grijă de mine în acest moment?

Exercițiu

  1. Gândește-te la ceva ce se întâmplă în viața ta și care îți provoacă stres într-un mod în care poți simți disconfort fizic. Poate că te doare capul, umerii se încordează sau simți un nod în stomac.
  2. Odată ce simți stresul și disconfortul, spune-ți „asta doare” sau „ăsta este un moment de stres”. Aceasta este conștientizarea: a fi martor la sentiment, a-l recunoaște și a nu-l combate.
  3. Apoi, este timpul să recunoști acel element al experienței tale spunându-ți: „Cu toții ne luptăm cu ceva” sau „și alții se simt așa”.
  4. Gândește-te la o frază care ar putea fi reconfortantă și întreabă-te: „Ce ar fi plăcut să aud acum?” De exemplu: ”Sunt demn/ă de iubire”, ”Indiferent ce aleg să fac în viață, este în regulă”, ”O să fie bine! Sunt puternic/ă”, ”Nu trebuie să trec singur/ă prin această experiență neplăcută”.

Folosește această practică oricând, oriunde. Durează doar câteva minute. 

Cercetările arată că, cu cât exersăm mai mult să fim amabili și plini de compasiune cu noi înșine, fie utilizând practici informale, cum ar fi ”Pauza de autocompasiune”, fie practicând meditația, fie respirația conștientă sau rugăciunea, cu atât ne vom deprinde mai mult  cu obiceiul de a practica autocompasiunea.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Îmbunătățirea relației cu mâncarea

Mâncatul conștient înseamnă menținerea unei conștientizări în momentul în care mâncăm. Aceasta implică observarea modului în care mâncarea ne face să ne simțim și a semnalelor pe care corpul le transmite despre gust, satisfacție și sațietate. Mâncatul conștient presupune, pur și simplu, să recunoaștem și să acceptăm, mai degrabă decât să judecăm sentimentele, gândurile și senzațiile corporale pe care le observăm.

Se întâmplă să mâncăm din plictiseală, compulsie, disperare emoțională. Mâncăm pentru a ne sărbători și amorți sentimentele.

Ne trezim mâncând în mașină, la birou în fața unui ecran de computer sau pe canapea uitându-ne la televizor. Mâncăm indiferent dacă ne este sau nu foame. De fapt, adesea mâncăm din alte motive decât foamea – pentru a satisface nevoi emoționale, pentru a scăpa de stres sau pentru a face față emoțiilor dificile precum tristețea, anxietatea, singurătatea sau plictiseala.

Mâncatul conștient nu înseamnă să fim perfecți, să mănâncăm mereu alimentele potrivite sau să nu ne mai permitem niciodată să mâncăm din mers. Și nu este vorba despre stabilirea unor reguli stricte precum câte calorii putem mânca sau ce alimente trebuie să includem sau să evităm. Mai degrabă, este vorba de a ne concentra toate simțurile și de a fi prezenți în timp ce facem cumpărături, gătim și mâncăm.

Cu toții știm că ceea ce mâncăm ne afectează sănătatea, greutatea și starea interioară.

Prin creșterea gradului de conștientizare și de acordare a atenției procesului de mestecare și înghițire, putem transforma o simplă gustare într-un deliciu senzual. Aceasta este arta de a mânca conștient.

Specialiștii au stabilit o scară a senzației de foame, aceasta arată așa:

  1. Foame ușoară- parcă ai mânca, parcă nu. Simți în stomac ceva vag, ca un gol care apare și dispare repede.
  2. Foame moderată- stomacul te împunge ușor, creează un disconfort.
  3. Foame puternică- începe să te doară stomacul, starea de spirit se modifică vizibil.
  4. Senzația de leșin- simți că nu te mai țin picioarele, vederea devine tulbure.
  5. Foame mentală- gândurile preced senzația fizică. Mintea încearcă să te convingă să ”ciugulești” ceva.
  6. Foame senzorială- te gândești cu poftă numai la alimentul dorit.
  7. Foame emoțională- nevoia de a trece peste o stare sau de a o amplifica cu ceva de mâncare.
  8. Foame fizică- este răbdătoare, apar treptat: gol în stomac, zgomote din stomac, ușoară amețeală.

*** Nu sunt nutriționist, deci nu ofer sfaturi legate de nutriție, însă te pot ajuta să-ți mărești conștientizarea în legătură cu gândurile și comportamentele tale obișnuite ce au legătură cu mâncarea și corpul tău.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

*** Referințe:

  1. ”Capcanele mâncatului emoțional. Slăbitul- o provocare fizică sau mentală”, de Dr. Laura Ene- editura All
  2. ”De ce mi-e foame? De la teama de lipsuri la nebunia dietelor”, de Dr. Marie Thirion- editura Philobia
Categorii
Dezvoltare Personală

Pune capăt îndoielii de sine!

Stima de sine se referă la modul în care ne prețuim pe noi înșine și la percepțiile noastre despre cine suntem și de ce suntem capabili.

O stimă de sine scăzută înseamnă să te simți inferior și să crezi că nu valorezi cine știe ce.

O stimă de sine ridicată arată că ești conștient de valoarea pe care o ai.

Totul începe în copilărie. Dacă părinții ne-au iubit și am primit suficiente semne de prețuire din partea lor, avem, în general, o părere bună despre noi înșine. Desigur, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, căci pot interveni și alți factori, precum: hărțuirea morală, în special la locul de muncă, este extrem de distructivă; o relație de cuplu violentă, în care unul dintre soți îl devalorizează în mod regulat pe celălalt ( fizic sau verbal), este și ea foarte nocivă.

Din fericire, există diferite metode care permit îmbunătățirea stimei de sine.

Iată câteva dintre ele:

  • Fii blând cu tine însuți! Apreciază-te!
  • Încearcă să îți recunoști aspectele pozitive!
  • Concentrează-te pe relații pozitive!
  • Dăruiește și celorlalți aprecierile tale!
  • Familiarizează-te cu criticile constructive!
  • Fii bun fără să încerci să fii perfect!
  • Liniștește Copilul din tine!
  • Evită Persecutorii și Salvatorii!
  • Încetează să te mai sabotezi!
  • Ai grijă de psihicul tău!

În lipsa unei stime de sine este foarte dificil să ne bucurăm de viață, să conștientizăm că avem dreptul de a fi prezenți, de a avea locul nostru, de a ne face înțeleși și văzuți.

În stima de sine un rol important îl are imaginea pe care o ai despre corpul tău, dar și despre ținuta și gestica trupului.

Îmbunătățindu-ți stima de sine vei afla că poți și meriți să fii fericit atât în relația cu tine însuți, cât și în relația cu ceilalți.

*** Putem afla împreună care este modul în care te raportezi la ceilalți, care este structura ta interioară și cum comunici cu ceilalți.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com sau pe Facebook Messenger

** Dacă ai nevoie de o ședință de consiliere, găsești detalii legate de servicii, programări și prețuri aici: https://psihologsimonaionita.ro/servicii-si-preturi/

Categorii
Dezvoltare Personală

Cât de bune sunt abilitățile tale de comunicare?

Comunicarea este schimbul de idei, informații și sentimente. Vorbitorul și ascultătorul trebuie să aibă o înțelegere comună a sensului cuvintelor și al sunetelor, gesturilor, expresiilor, simbolurilor și contextului folosite în comunicare.

Ai învățat să comunici:

  • ascultând și privind alte persoane;
  • fiind învățat sau instruit;
  • exersând și adaptând modalitatea și conținutul comunicării în funcție de răspunsurile pe care le-ai primit.

Este imposibil să nu comunicăm. Tăcerea nu implică și absența comunicării. Exprimarea atitudinilor și sentimentelor este constituită în proporție de 7% din cuvinte, 38% tonul vocii, 55% limbajul trupului.

Stiluri de comunicare

Stil de comunicare activ

Oamenii al căror stil de comunicare este activ tind să ia decizii pripite și să rezume lucrurile în grabă. Comunică într-un mod plin de energie, spontan și oportunist. Le place să se implice în discuții, indiferent de subiect.  Nu agreează ezitările și întreruperile.

Stil de comunicare bazat pe stabilirea de conexiuni

Sunt prietenoși, abordabili și acceptă cu bucurie conversațiile. Dau dovadă de empatie și apreciere.  Vorbesc din inimă, sunt influențați de propriile sentimente și emoții și își folosesc intuiția. Tind să fie subiectivi.  Nu agreează conversațiile ce duc la conflicte.

Stil de comunicare bazat pe teoretizare

Persoanele care folosesc acest stil de comunicare tind să cugete în timpul unei conversații. Scopul lor este să obțină informații care îi vor ajuta să rezolve sau să descopere  ceva ori care le îmbogățesc cunoștințele. Le place să vorbească despre teorii, idei strategii.  Detestă să lase impresia că sunt proști, vor să pară capabili și competenți.

Stil de comunicare metodic

Preferă comunicarea practică și realistă. Le place să vadă lucrurile așternute în scris, astfel încât să aibă un punct de reper dpă care să se ghideze. Sunt curioși să vadă dacă alte persoane le urmează spusele întocmai și dacă pun în aplicare lucrurile respective.

Introvertiții sunt înclinați spre teoretizare, sunt motivați de lumea lor lăuntrică, în timp ce etravertiții au un stil de comunicare activ. Sunt puși în mișcare de lumea exterioară.

Se crede că orice persoană are atât o latură extravertită, cât și o latură introvertită, una dintre cele două fiind predominantă.

  • Persoanelor ce se bazează pe auz le place să vorbească!
  • Persoanele ce se bazează pe văz traduc în imagini ceea ce spun, aud și citesc.
  • Persoanelor ce se bazează pe chinestezie le place să simtă, să atingă și să se miște. 

Ce înseamnă comunicare asertivă

Asertivitatea este un comportament care tinde spre o finalitate de tip ”avantaj reciproc”, către un rezultat satisfăcător pentru ambele părți implicate.

Asertivitatea îți permite să-ți expui mai clar nevoile și să ceri ca ele să fie luate în seamă, dar îți impune, totodată, să fii atent și să ții seama de nevoile celorlalți.

Atunci când ne comportăm asertiv, punem nevoile proprii pe același loc cu ale celorlalți. Comportamentul asertiv presupune un sistem de atitudini și convingeri legate de modul în care vrei să fii tratat și în care îi tratezi pe ceilalți.

Asertivitatea este o atitudine și o stare de spirit care implică disponibilitatea de a fi flexibil, de a înțelege punctul de vedere al celorlalți și de a fi pregătit să asculți cu adevărat ce au de spus .

Este o atitudine mentală însoțită de o serie de convingeri despre sine și despre lumea înconjurătoare. Mare parte din ceea ce facem, spunem sau simțim, cât și modul în care acționăm se bazează pe valorile și convingerile noastre, îndeosebi pe cele despre noi înșine și despre ceilalți.

  • Fiecare persoană are un mod unic de a comunica. Putem afla împreună care este stilul tău de a comunica și îl putem îmbunătăți.

*** Dacă acest text te-a ajutat să găsești un răspuns sau să-ți pui o întrebare și ești interesat să îmbunătățești anumite aspecte personale legate de acest subiect ori pur și simplu vrei să afli mai multe detalii, îmi poți scrie la adresa de e-mail: psihologsimonaionita@gmail.com 

*** Referințe:

  1. ”Cum să-ți dezvolți abilitățile de comunicare”, de Gill Hasson – editura Polirom
  2. ”Asertivitatea. Cum să rămâi ferm indiferent de situație”, de Conrad & Suzanne Potts – editura Trei