În ultima decadă, cercetările psihologice și neuroștiințifice au început să exploreze modul în care activitățile artistice contribuie la sănătatea mentală și starea de bine a indivizilor.
Mulți cercetători și profesioniști în domeniul sănătății mintale au recunoscut efectele terapeutice ale jurnalului, scrisului, povestirii și citirii. Grecia Antică a fost prima care a recunoscut și a valorificat utilizarea literaturii, deoarece bibliotecile lor erau păstrate ca locuri sacre cu puteri magice de vindecare.
Vulnerabilitatea de organ este un concept utilizat în psihosomatică și psihologia clinică pentru a descrie predispoziția unui anumit organ sau sistem al organismului de a deveni „locul preferențial” de manifestare a stresului psihic sau a conflictelor emoționale.
Psihoaromaterapia este o ramură integrativă a aromoterapiei și psihoterapiei care utilizează uleiurile esențiale și aromele lor în context psihologic și psihoterapeutic.
Teoria rezilienței se referă la capacitatea indivizilor de a se adapta și de a depăși adversitățile, stresul sau traumele. Această teorie a fost dezvoltată în principal în domeniul psihologiei dezvoltării și se concentrează pe modul în care anumite persoane reușesc să facă față situațiilor dificile, în timp ce altele pot ceda sub presiune.
Familia reprezintă primul mediu de dezvoltare pentru orice copil și joacă un rol esențial în formarea personalității acestuia. Activitățile desfășurate în familie contribuie semnificativ la dezvoltarea emoțională, socială și intelectuală atât a copiilor, cât și a părinților. Timpul petrecut împreună consolidează relațiile, creează amintiri de neuitat și oferă un cadru favorabil pentru învățare și comunicare.
În cadrul tulburărilor de anxietate atacul de panică se evidențiază ca un tip particular de frică. DSM-5 (Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale) precizează că ”atacul de panică este caracterizat de teamă sau disconfort care cresc rapid în intensitate, ating un vârf în câteva minute și sunt însoțite de simptome somatice și/ sau cognitive”. Atacul de panică poate fi înspăimântător. Când apare avem senzația că ne pierdem controlul, că facem infarct sau că suntem pe punctul de a muri. Mulți oameni au doar unul sau două atacuri de panică în viața lor.
Indiferent dacă rușinea provine din interior sau din exterior, ea se poate dezvolta ca răspuns la o serie de greșeli, defecte sau neajunsuri PERCEPUTE. Unii cercetători vorbesc despre rușine corporală, rușine comportamentală și rușine caracterologică.